Cum putem sa ne dam seama ce ne dorim sa aduca cu el noul an daca nu privim putin in urma? Am mentionat intr-o postare de-a mea despre acest ’’experiment’’ de a nota timp de o luna, zilnic ce m-a facut fericita. La final, as vrea sa pot sa va inspir, sa va aduc un zambet in goltul gurii si sa aflu ca lectura pe care am oferit-o a intregit ritualul cafelei.
1.Decembrie – Miros de vin fiert cu scortisoara, artificii,
sarbatori alaturi de cei dragi, cadouri, cadouri ...cadouri.
2.Decembrie – O plimbare prin oras cat sa imi inghete nasul
si un binemeritat burger pe care l-am mancat pe nerasuflate. Nici nu realizasem
cat de frumoase sunt luminile ce inconjoara orasul acum in miez de iarna. Nici
nu realizasem ce dor mi-a fost. Trebuie sa profit de acum inainte de fiecare
ocazie ce ma scoate din casa pentru a ma lasa purtata de magia sarbatorilor.
3.Decembrie – Se pare ca Mos Nicolae a venit mai repede
decat ma asteptam si asta i se datoreaza iubitului meu care mi-a oferit un
minunat cadou. Poate e deja cliseu dar un urs mare de plus nu are cum sa nu iti
faca ziua mai frumoasa. E atat de bine sa te simti copil si niciodata nu strica
sa ai un invitat in plus la cafea.
4.Decembrie – Putin ’’barfa’’ cu una din cele mai bune
prietena ale mele a fost tot ce aveam nevoie pentru a intregi ziua de astazi.
Cand ne intalnim cuvintele curg atat de usor, de repede, totul e ca o tornada
iar momentul revederii ne tine numai pentru el zeci de minute apoi cat ai
clipi, minutele se transforma in ore. E ca si cum cineva ti-ar cere, sub
amenintare armei, sa ii povestesti intreaga ta viata in mai putin de o zi si nu
vrei sa ratezi nimic, e un amalgam de informatii, nu vrei sa lasi nimic
nediscutat. Asa se intampla cand gasesti pe cineva care sa te inteleaga. Si ce
merge mai bine decat un vin fiert la pas cu stelele pentru a incheia o astfel
de zi?
5.Decembrie – Azi numai este vorba despre mine. Asta seara
totul trebuie sa fie perfect pentru ca vreau sa-l intampin cum se cuvine pe Mos
Nicolae. Sper doar ca iubitul meu si-a pregatit ghetutele si sper ca Mosul sa-l
molipseasca cu putin dor de copilarie.
6.Decembrie – Sa strigam in cor: ’’CADOURI!!’’ Voi ce ati
primiiiit? Chiar daca Mosul s-a prezentat mai devreme la mine, aceasta
dimineata m-a mai surprins cu inca un cadou placut. Cat de larg si luminos mi-a
zambit iubitul meu cand si-a gasit rasplata de baiat cuminte. Stiti reactia aia
care face cat o mie de cuvinte? (oricum mi-a spus ca ma iubeste, nu avea nevoie
de atatea cuvinte) El a avut acel gen de reactie. In cele din urma pot spune ca
in cinci minute din noaptea trecuta mi-am putut depasii atributiile: am fost
iubita, Mos Nicolae, semi-contorsionista (cei care dorm la perete si trebuie sa
ajunga pana la baie in toiul noptii o sa ma inteleaga) si super spion
(indeplinirea misiunii ascunde cadoul, ia-l din dulapul in care ai pus jumate
de bluze peste el sa-l acoperi, pune-l in ghete, pune-l la vedere dar sa nu se
impiedice de el, a fost un succes).
7.Decembrie – La fel ca si in celelalte duminici eu si lenea
avem neintelegerile noastre dar deobicei o las sa castige si o primesc sa stea
la mine pana luni. Se pare ca astazi facem echipa buna. Un capuccino de alune
si o briosa de vanilie cu fulgi de ciocolata ar trebui sa completeze dupa-amiaza.
8. Decembrie - Deodata apar aceste doua batranele in fata
mea la raionul cu branzeturi. Mergeau alene la brat ca doua prietene ce se stiu
de-o viata. Nici urma de suparare pe chipul lor. Emanau atata caldura si
bunatate in jur. Pe ele nu le puteai privi decat cu admiratie. Nu credeam ca mersul
la supermarket poate fi atat de placut.
9. Decembrie – La sfarsitul lui Decembrie, mai exact in data
de 27 va fi ziua mea. Azi un cadou misterios s-a anuntat pentru mine. Partea
buna e ca enigma se sfarseste sambata. Probabil ca majoritatea ati auzit de cutia misterelor de la Master Chef.
Eh ... ceva de genul mi se intampla si mie acum. Si ca sa intelegeti mai bine
sa va fac un rezumat: eu sunt nascuta in Resita dar acum stau in Timisoara iar
ai mei au luat-o complice pe vecina de la trei pentru a-mi trimite un cadou. Protagonistii,
tata care e un om amuzant, bun, calculat iar despre mama, e o zanatica (in
sensul cel mai bun) dar ma astept la ce e mai rau. Indiciile sunt cele care ma
ingrojoreaza: e o cutie, nu e grea, este ceva fragil, ceva de care mama era
convinsa ca ma face fericita. Sunt atat de entuziasmata! Oare ce sa fie ?!?!?
10. Decembrie – Planul de astazi e cat se poate de simplu –
shopping. Un fel de terapie, destul de costisitoare, pentru a-mi odihni
neuroni. Printre lucrusoarele cumparate am strecurat si un sirop de amaretto pe
care pusesem ochii de ceva vreme. Ador aroma de migdale in cafea si cu putina
frisca deasupra, mmm ... un adevarat festin! Eh, dar bucuria si energia mea se
trage din altceva. Astazi sarbatoresc iubirea. Mai exact, 7 luni pline de
sentimente frumoase, bucurii si clipe de neuitat.
11. Decembrie – De parca nici nu eram destul de curioasa ca aflu
alte detalii despre cutia misterioasa care adancesc ceata in care ma aflu. Mama
mi-a dat si instructiuni de ’’primire’’. Da, a-ti citit bine. Este asezata
intr-o plasa iar pe cutie scrie numele meu. In momentul in care primesc cutia
am fost atentionata ca aceasta nu trebuie rasturnata sau pusa in alta pozitie
decat cea initiala. Offf ... asteptarea asta ...
12. Decembrie - Ziua cea mare a venit si a adus cu ea
misteriosul cadou! Sunteti curiosi ce am primit? Intrebarea se pune altfel in
cazul de fata: ’’Ce servim astazi la desert?’’ Raspuns ... un minion. Am primit
cadou un superb tort minion! Mi-a facut ziua atat de frumoasa si desigur, mai
dulce.
13. Decembrie – Tu cand ai citit ultima oara o carte buna?
Iti mai amintesti? Daca tot vorbesc luna aceasta despre ce mi-a adus un gram de
bucurie in fiecare zi, trebuie sa fac loc si cartilor. Cu ele am calatorit in
timp, mai exact in 1984. Am avut o experienta frumoasa cand am primit si am
tinut in mana o carte de pe timpul lui Ceausescu – Almanahul Femeia. A fost
diferit, un alt gen fata de ce citesc deobicei. Na fost asa cum ma asteptam,
plin de texte patriotice la tot pasul, am dat de subiecte precum saracia,
cresterea noilor generatii, despre teama de a fi parinte si a nu esua in
aceasta misiune, sportul practicat de femeile acelei vremi si campioanele sale,
traditie, locuinta, experiente culinare,
moda, sanatate. Un fel de revista (a
zilelor noastre) care abordeaza o serie vasta de subiecte in decursul a 208
pagini. Acum, vrei sa iti spun un secret despre mine? Cartea mea preferata este
cea a lui Margaret Mitchell si anume, ’’Pe aripile vantului’’.
14. Decembrie – Pentru cine doreste, va invit pe toti la
dans. Dupa o plimbare in gerul de afara o buna modalitate, si preferata mea, de
a te incalzi este dansul. Uita putin de tot din jur, da muzica tare si lasa-te
purtat/a de val! Cum sa nu ai o zi buna daca incepe prin zambet?
15. Decembrie – Din blog in blog, din pagina cu pagina. am
gasit intr-un chestionar aceata intrebare: ’’Ti-ar placea ca iubirea pe care o
primesti de la ceilalti s-o poti darui la randul tau mai departe?’’. Mi s-a parut foarte interesanta. As putea
pastra iubirea celorlalti numai pentru mine, sa abuzez de ea in sensul bun sau,
as putea sa o dau mai departe, sa o impartasesc altor oameni pentru a-i face
fericiti. Desigur, chestionarul a continuat in aceeasi maniera cu intrebari
putine dar la obiect si foarte interesant. Imi place cand dau de oameni
creativi care ma inspira.
16. Decembrie – Auzisem de serialul asta nou ‚’’Stalker’’ si
m-a gandit ca ar trebui sa fie interesant. Imi plac mult serialele de genul.
Altul nou aparut care mi-a captat atentia e ’’How to get away with murder’’ si
care nu m-a dezamagit din putinele episoade pe care le-am parcurs. Criminali,
mistere nedezlegate ... Recunosc ca nu sunt cele mai frumoase ganduri pentru
decembrie dar cum ar ii daca pentru o zi ai putea sa locuiesti in intea unui
criminal. Atunci ai afla ... oare ce l-a determinat sa ucida? De ce un act atat
de disprat? De ce tocmai acele persoane? Oare s-a gandit la repercursiuni? E un
subiect pe gustul meu.
17. Decembrie – De la ’’criminalii din 16 decembrie’’ ajung
la raionul cu mancare. Printre deserturile mele preferate pot strecura cu
lejeritate si briosele. Nu ma asteptam sa gasesc una atat de gustoasa printre
rafturile de la Kaufland. Blatul pufos si bucatele de ciocolata usor amaruie
intr-un ambalaj atat de mic, un desert delicios care a completat perfect
cafeaua de dimineata.
18. Decembrie – Sigur ti s-a mai intamplat si tie sa astepti
taxiul afara in frig iar cand vine sa te
pricopsesti cu un taximetrist care nici nu cunoaste drumul si nici nu inspira
mare incredere. Dar de ce sa ma ocoleasca ghinionul tocmai pe mine? Intr-un
final am ajuns cu bine la destinatie si plimbarea s-a incheiat cu o scena
amuzanta. Masina opreste in statia de taxi si nici nu apuc bine sa cobor ca o
domnisoara s-a repezit sa imi fure locul. Intr-o maniera eleganta, soferul a
refuzat-o cu pretextul ca nu este corect din partea lui, considerandu-se a fi
un intrus in statie, sa fure o posibila clienta chiar de sub nasul
autohtonilor. Si uite asa a abandonat-o pe victima in mijlocul drumului lasand
in urma lui niste scuze si o mutra de om nevinovat.
19. Decembrie – Azi a fost special. Emotie, asteptare si
bucurie, ele au fost sentimentele predominante ale acestei zile. Vestile bune
au inceput sa apara odata cu rasaritul soarelui. Una din cele mai bune prietene
ale mele a adus pe lume un ingeras. Descrierea perfecta pentru el: genial de dragalas si mai ales
smecher pentru ca a furat cate ceva de la ambii parinti. Spre seara ne-am
strans mai multi sa sarbatorim iar atmosfera a fost perfecta din toate punctele
de vedere. Uite genul de fericire care se molipseste!
20. Decembrie – Am plecat in graba inca de dimineata in
orasul meu natal, Resita. Ca de fiecare data mama ma asteptat cu tot felul de
bunatati printre care si un desert gustos , crumble. Pentru cei care nu au
incercat inca reteta, este o combinatie de fructe (din reteta mamei: prune,
zmeura, mere si pere) care se lasa la cuptor pret de 30 de minute alaturi de un
blat sfaramicios cu fulgi de ovaz. Rezultatul, o prajitura delicioasa, care se
serveste calda asortata cu cateva cupe de inghetata de vanilie. O alaturare de
contraste care iti lasa gura apa si care clar merita sa o incercati.
21. Decembrie – Ce frumos este sa te trezesti in mirosul amarui
de cafea, sa iti umplii ceasca pana la refuz iar cand mergi la geam totul sa
fie imbracat int-un strat fin de zapada. Apoi te cuprinde frigul isi te intorci
in graba sub plapuma. Offf... si maine iar pe drumuri pentru ca Timisoara si
jumatatea cealalta de persoane dragi mie ma astepta acolo.
22. Decembrie – La fel de repede cum am venit tot atat de
repede am si plecat inapoi la casa mea.
Pe tren, din dreapta mea, langa geam se aude o batranica cum vorbeste la
telefon cu cineva apropiat, doi domni din fata mea par inversunati in dialogul
pe care il aveau si nu reuseau sa se puna de acord, in spate se aud bolboroselile
unor tineri, probabil tot studenti, tot ca mine, care vin si pleaca. Dar vocea
care mi-a atras atentia a venit de undeva paralel cu scaunul meu, de undeva din
stanga. Era tot o bloggerita, cu mai multa experienta decat mine, aia era clar.
Povestea cu o doamna mai in varsta, cel mai probabil o prietena. Mi-am intors
usor capul curioasa sa aflu mai multe detalii. O femeie atat de simpla la prima
vedere dar care prin vorbele ei emana educatie, parea sofisticata si scolita,
cu o inima mare. O imagine atat de deosebita! Unul din putinele drumuri cu
trenul, in care nu m-am plictisit.
23. Decembrie – Cum am mentionat si in ’’Countdown to
Christmas!’’, experienta minunata de astazi mi-a fost oferita de magazinul Ozz
Vintage House unde pasind peste prag, am aterizat intr-o alta lume. O atmosfera
care m-a surprins placut si cu care mi-as dori sa ma intalnesc in fiecare
magazin. Am plecat de acolo cu cateva lucrusoare dragute care vor da putina
culoare casei mele.
24. Decembrie – Am
pregatit un episod din seria filmului ’’Singur acasa’’ si m-am facut pierduta
in asternuturile moi. Cativa braduti din turta dulce vor fi compania perfecta
in asteptarea Mosului!
25. Decembrie – Cine ma cunoaste, stie ca sunt adepta
cadourilor originale, facute cu multa dragoste si oferite din inima. Imi place
sa imi surprind persoana iubita cu tot felul de gesturi romantice, amuzante si
cadouri despre care vreau sa cred ca nu i le-a mai oferit nimeni pana acum.
M-am inarmat cu o foarfeca, un lipici, multa imaginatie si am inceput sa
decupez tot felu’ de poze cu noi, sa le lipesc pe bucatele de foi coloarate iar
la final au alcatuit un minunat album. In toata nebunia aia de culori ieseau la
iveala clipele frumoase pe care le-am trait impreuna si pe care acum el nu le
va uita niciodata. Rezultatul nu imi doream sa fie unul lacrimogen asa ca mi-am
luat caciulita de Mos, ciorapeii in dungi pana la genunchi, o rochita lejera,
am ambalat cadoul si l-a asezat intr-o cizmulita sub brad. Reactia lui ...
genul acela de: ’’ai luat carnetul de conducere’’‚ ’’ai trecut toate examenele
cu brio’’‚ ’’azi fac prajitura ta preferata’’,’’am luat bilete la munte’’, dar
toate intr-o singura expresie faciala. Se pare ca sunt buna in rolul de
craciunita!
26. Decembrie – Azi nu e timp de leneveala! Misiunea mea de
craciunita nu s-a terminat. Inca mai am de impartit cateva cadouri celor dragi
mie si cine nu credea pana acum, fericirea poate fi molipsitoare. Iar cand pe
langa zambete, fiecare fapta buna ti-e rasplatita cu o cafea fierbinte, atunci
stii cat d mult te indragesc oamenii, atunci stii ca ai patruns in inima lor.
27. Decembrie – Am mai pus un an langa colectia de 21 ai mei
si ce mi-a placut cel mai mult la ziua asta a fost faptul ca nu am primit toate
cadourile in acelasi timp, au venit pe rand si in numar mai mare decat ma
asteptam.
28. Decembrie – Ninge! Nu a durat nici doua minute pana
mi-am facut ordine in ganduri si deja imi imaginam cum va decurge ziua de
astazi. O ceasca mare de cafea si ochii atintiti in geam! Ador sa pierd timpul
in fata ferestrei si sa ma uit cum ninge. Nu degeaba cand eram copil numeam
asta ’’dansul fulgilor de nea’’. E la fel ca intr-o poveste. Atat de repede s-a
asternut zapada peste case ca nici nu imi doream sa clipesc de frica sa nu
pierd vre-un moment. Micutii astia aduc
cu ei gerul de afara si totodata atata caldura in sufletul meu.
29. Decembrie – Am vorbit atata despre mancare dar ti-am
spus cat de mult imi place sa gatesc? Am fost pusa in tema inca de pe acum ca
pe la mijlocul lui ianuarie mama va venit in vizita. Primu lucrucare imi trece
prin minte, pe langa curatenia exemplara pe care va trebui sa o fac, este
alegerea unui fel de mancare deosebit. Mereu vreau sa o rasfat cu ceva bun si
sa imi arat talentul de gospodina care oricum l-am furat de la ea. Deja am in
minte atatea feluri si condimente ... ’’Oregano nu poate lipsi, e preferatul
meu! ... Hmmm, poate si niste ciuperci pe undeva, intr-un sos... Sa aleg pui,
sau mai bine vita! Vita suna atat de bine! Poate o combinatie chinezeasca, ceva
cu taitei de orez pe pat de legume proaspete... sau preparata in vin, imbracata
doar in condimente... atatea decizii...’’
30. Decembrie – La inceputul anului, chiar in prima luna,
imi amintesc ca am rupt o pagina dintr-un caiet vechi, am luat un pix si un
marker colorat si mi-am facut un wishlist.
Un joc copilaresc prin care am constientizat ce am, mi-am dezvaluit
dorintele si mi-am contabilizat realizarile. Acum la sfarsit de 2014 am fost
surprinsa sa vad totul bifat. Abea astept sa vad cu ce surprize ma va intampina
noul an!
31. Decembrie – Am ales sa inchei anul in lumina artificiilor
si in parfum de sampanie in locul unei petreceri somptoase. Si poate am parte
de un sarut sub vasc pentru si mai mult noroc in anul care vine!
0 comentarii